INITIEREA HIPOCRATICA
Am fost prima serie de studenti IMF CAROL DAVILA care, dupa examenul de admitere, pentru a ne continua studiile universitare, s-a impus prin lege sa ne indeplinim datoria catre tara efectuand stagiul militar, termen redus, la Falticeni. Dupa 9 luni de instructie militara, adevarata si sustinuta, am putut spune ,,ADIO, ARME!” si sa ne reintegram pe orbita profesionala, ca studenti la IMF Carol Davila.
Octombrie 1974, inceput de an universitar, grupa 15, seria 1, a primit repartitie pentru Clinica medicala Spitalul Coltea. Am pasit cu timiditate si emotie in acest SPITAL TEMPLU, unde s-a scris istoria medicinii romanesti de peste doua secole.
Contactele cu colegii mai mari (anul III), care erau la primele cursuri de semiologie medicala, au fost cordiale, insotite de zambete si strangeri de mana. Prima zi de spital s-a derulat ca o adevarata initiere hipocratica. Am intrat intr-un salon mare, luminos, cu mai multe paturi, unde colegii nostrii mai mari urmareau cu atentie explicatiile unui domn doctor cu o voce placuta, care descria pe indelete instrumentul fundamental de abord pentru fiecare pacient, de aici si de oriunde – ANAMNEZA.
Domnul doctor, de un calm imperturbabil, nu era afectat de nenumarate intrebari care ii intrerupeau expunerea clinica si raspundea prompt la toate intrebarile puse de colegii nostrii mai mari. Acest doctor deosebit era domnul doctor Pompiliu Popescu, a carei imagine a ramas intiparita in memoria noastra, reprezentand un magistru adevarat, alaturi de studentii sai.
Doresc sa mentionez ca acea prezentare clinica a domnului doctor Pompiliu Popescu a fost unica, niciodata nu l-am mai intalnit intr-o circumstanta asemanatoare.
Va rog sa retineti!
Eram in prima zi de clinica medicala intr-un spital cu o reputatie europeana, in calitate de student nou venit, prima zi de spital, iar explicatiile domnului doctor Pompiliu Popescu, viitor profesor, au fost atat de clare si evidente incat, spre surprinderea mea, am inteles tot ce explica Domnia sa. Acea zi a ramas in memoria mea ca o initiere hipocratica – act profesional sacru, care iti dedica existenta profesionala unui scop nobil, intr-un fel o cruciada actualizata la timpurile pe care le traim, marcandu-ne intreaga activitate medicala. Acest instrument vital pentru medic si pacient, revelat din partea unui inalt magistru, a fost intotdeauna o punte care a unit medicul si pacientul, intr-un grup de lucru pentru salvarea vietii acestuia din urma.
Colegii isi amintesc cu nostalgie acea perioada, realizand importanta acesteia pentru viata noastra de viitori medici. Acele lectii practice la patul bolnavului ne-au oferit motivatii arhisuficiente pentru sacrificiile de neevitat, pentru realizarea unui profil profesional de inalta performanta. Practica de vara, anul I si II, am facut-o la clinica medicala Coltea, unde am avut sansa unica de a colabora cu domnul doctor Ioan Alexandru, viitor profesor, un clinician desavarsit, totdeauna alaturi de studenti. Anul III am facut semiologia la clinica medicala Coltea cu domnul doctor Ionica Bruckner, viitor profesor, un maestru iubit si respectat de studenti, provenind dintr-o familie de clinicieni inegalabili..
Vom continua sa ne amintim anii frumosi din clinicile bucurestene, acolo unde se pregateau viitorii medici care isi puneau capul si sufletul in ecuatia luptei pentru sanatatea pacientilor.
dr Sorin Godeanu medic primar ATI doctor in farmacognozie
