COADA CALULUI C o m p o z i ţ i e c h i m i c ă , întrebuinţări. Produsul vegetal conţine saponozide triterpenice, flavonozide, săruri de siliciu şi potasiu, ulei volatil, acizi organici, substanţe tanante şi amare, caroten, vitamina C. Produsul prezintă o acţiune diuretică în gută şi reumatism, bolile de rinichi şi vezică; prescris ca expectorant în bronşite; în t u b e r c u l o z a p u l m o n a r ă , c azremineralizant. (Anatolie Nistreanu Atlas plante medicinale)
Coada-calului este cunoscută si folosită încă din antichitate în medicina tradițională ca și sursă de acid salicilic (substanță activă conținută în Aspirina modernă). Dioscoride, medic, farmacolog și botanist al Greciei antice, laudă proprietățile hemostatice ale acestei plante. Plinius cel Bătrân pretinde chiar că proprietățile hemostatice ale plantei ar fi atât de mari, încât ar fi suficient ca aceasta să fie ținută în mână pentru a beneficia de proprietățile sale vindecătoare. Coada-calului este folosita pentru vindecarea contuziilor (umflături, vânătăi), cicatrizarea rănilor, ulcerului varicos, bubelor, edemelor la picioare atât de frecvente in climacterium, degerăturilor, eczemelor, neurodermitelor, combaterea transpirației excesive a picioarelor. De asemenea, datorită acțiunii diuretice a ceaiului, acesta este indicat în prevenirea calculozei renale (spală rinichii și căile urinare). Preotul Sebastian Kneipp, care a readus această plantă în medicina naturistă din Germania secolului al XIX-lea, a recomandat această plantă și în tratamentul artrozei sub formă de ceai. În prezent această plantă se regăsește în diverse preparate (nu doar marca Sebastian Kneipp) de tip ceai pentru tratamentul reumatismului, tusei, rinichilor și de purificare a sângelui. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Coada-calului)