Close

C o m p o z i ţ i e c h i m i c ă , întrebuinţări. Părţile subterane ale plantei conţin ulei volatil, inulină, saponozide şi terpene. Decoctul este un calmant al tusei şi modificator al secreţiilor bronhice. Acţionează atât ca expectorant, cât şi ca spasmolitic, dar mai posedă şi o acţiune general-tonică. Se prescrie în tratamentul bronşitelor cronice, catar bronhic, în tusea cronică a bătrânilor, bronşită emfizemică.

(Anatolie Nistreanu   Atlas plante medicinale)

Iarba mare este o planta ierboasa, din flora spontana, face parte din familia Compositae, dar poate fi cultivata foarte usor. In tara noastra apare in preajma apelor, in fanete umede, pe langa paraie si la marginea padurilor, in zona de deal si munte si infloreste din iunie pana in septembrie.

Creste
inalta pana la 150 cm inaltime, are tulpina puternica, dreapta, acoperita cu perisori si este ramificata in partea superioara. Frunzele sunt mari, lanceolate, cu margini dintate, cu nervuri bine evidentiate, de culoare verde intens pe partea superioara si albicioase pe verso datorita perilor si sunt asezate altern pe tulpina.

Florile sunt mari, de culoare galben intens, depasesc 5 cm in diametru, au petale subtiri, aciforme- tubuloase. Rizomii (radacina) sunt lungi (30-50 cm), foarte puternice, ramificate si au un miros placut, balsamic. In fitoterapie sunt utilizati rizomii, ce trebuiesc colectati in lunile septembrie-octombrie sau primavara devreme – martie, aprilie.

Aceasta planta este foarte bogata in inulina, helenina, polimeri ai levulozei, ulei volatil, alantolactone, substante fitoncide, fridelina, stigmasterina, acetat de damaradienil, alantopicrina (principu amar).

Proprietatile acestei plante sunt multiple: antibiotic natural, calmant al tusei, bacteriostatic, antiviral, antiinflamator, expectorant, colagog, coleretic, antiseptic bronhic, diuretic, antihelmintic, usor sedativ, tonic. Alte utilizari: cosmetica – combate caderea parului, intareste radacina acestuia si da un aspect stralucitor.

Uz intern:

– afectiuni ale aparatului urinar, hepatice, respiratorii, alergii, alopecii, anemie, ascaridoza, astm, atonie digestiva, bronsite acute, colecistite, congestie hepatica, dischinezie biliara, dismenoree, erizipel, guta, litiaza biliara si renala, nefrita, oboseala cronica, oxiuraza, tuse, traheita – sub forma de infuzie, decoct, tinctura obtinute din radacina.

Uz extern:

– boli cutanate insotite de prurit, erizipel, urticarie, hemoroizi, intertrigo, prurit, rani purulente, leucoree, eczeme, spondiloza, ulcere varicoase – sub forma de cataplasme, spalaturi cu infuzie obtinute din radacina, suc proaspat obtinut din mladitele tinere.

Contraindicatii:

– Consumul plantei nu se recomanda sub nici o forma femeilor care alapteaza sau celor insarcinate!